Acesta nu este un sfat de investiții. Informațiile furnizate au doar scop educațional și informativ și nu constituie o recomandare de a cumpăra sau de a vinde vreun produs financiar.
Avantajele si dezavantajele produselor cu efect de levier nu sunt simetrice. Avantajele depind de un anumit caz de utilizare. Dezavantajele se aplica ori de cate ori produsul este detinut in afara acelui caz de utilizare. Greseala pe care o fac majoritatea traderilor retail este sa trateze avantajele ca fiind universale si sa ignore dezavantajele. Abordarea corecta este sa inveti ambele liste si sa folosesti produsul doar atunci cand se aplica avantajele.
Argumentul pro pentru produsele cu levier
Principalul argument în favoarea produselor cu levier este eficienta capitalului. Un ETF pe S&P 500 cu levier 2× permite unui trader sa ia o pozitie de 20.000 USD cu 10.000 USD in numerar, eliberand restul de 10.000 USD pentru un alt trade, o acoperire (hedge) sau numerar. Capitalul eliberat reprezinta beneficiul economic real al levierului si este unul real. Un trader care poate investi capitalul eliberat la o rata de rentabilitate asteptata mai mare decat costul finantarii este, teoretic, in avantaj.
Al doilea argument este accesul. Produsele cu levier care urmareasc indici straini, sectoare de nisa sau actiuni individuale volatile ofera traderilor retail expunere pe care altfel ar necesita-o conturi de brokeraj straine, conversie valutara sau un capital minim mai mare. Produsul nu este gratuit, dar este mult mai ieftin decat alternativa.
Al treilea argument este precizia tactica. Un trader cu o perspectiva pe mai multe zile asupra unui anumit sector poate folosi un ETF sectorial cu levier 2× pentru a dimensiona pozitia in functie de perspectiva, in loc sa detina un cos de actiuni si sa faca rebalansari. Produsul este trade-ul.
Al patrulea argument este acoperirea (hedging). O pozitie short intr-un produs invers 1× este o modalitate clara de a hedgia un portofoliu long printr-o fereastra de risc cunoscuta. Costul este rata de finantare plus eroarea de urmarire (tracking error), care este de obicei mica pentru indicii majori.
Contraargumente impotriva produselor leverage
Primul argument este deprecierea prin resetare zilnica. Produsele leverage care urmaresc un multiplu zilnic resetat la inchidere. Intr-o piata plata sau haotica, resetarea zilnica produce un randament mai mic decat cel al activului suport si, uneori, negativ. Efectul este mic pe zi si mare pe parcursul saptamanilor sau lunilor. Un investitor care cumpara si pastreaza, intr-un ETF 2× leveraged pe S&P 500, pe o perioada de cinci ani, va depasi aproape intotdeauna performanta de doua ori a randamentului activului suport, adesea cu o diferenta semnificativa.
Al doilea argument este riscul de gap. Produsul este rebalansat la inchidere, dar traderul poate mentine pozitia peste un gap la urmatoarea deschidere. Un gap de -3% pe activul suport produce o pierdere mai mare decat ar sugera o miscare zilnica de 2× sau 3×, deoarece rebalansarea nu a avut loc. Rezultatul este un drawdown brusc care nu respecta stopul traderului.
Al treilea argument este costul de carry. O rata anuala de finantare de 4% pentru o pozitie leverage de 3× este aproximativ 8% pe an din capitalul traderului. Costul se compune si este platit indiferent daca tranzactia castiga sau pierde. Pentru mentineri pe termen lung, costul de carry, singur, poate genera un randament negativ asupra capitalului traderului chiar si atunci cand activul suport este plat.
Al patrulea argument este produsul nepotrivit pentru orizontul de timp. Un produs leverage tinut ani de zile nu este o investitie. Este o pariere leverage ca activul suport sa nu aiba un cluster de volatilitate, un gap sau o perioada lunga de volatilitate haotica. Majoritatea traderilor retail care tin produse leverage pe termen lung nu realizeaza ca fac aceasta pariere.
Al cincilea argument este produsul nepotrivit pentru trader. Un trader cu o strategie pe termen lung, cu rotatie redusa, nu are nevoie de un produs leverage. Randamentul ne-leverage este marimea potrivita, iar costul de carry este un obstacol inutil. Leverage-ul este un instrument pentru traderul care poate folosi eficienta capitalului, nu un default pentru traderul care nu poate.
Regula de decizie
Utilizeaza un produs cu levier atunci cand perioada de detinere este scurta, pozitia este dimensionata in functie de un stop si capitalul eliberat este investit la un randament asteptat mai mare decat costul finantarii. Nu utiliza un produs cu levier atunci cand perioada de detinere este lunga, pozitia este neacoperita (nehedgeuita) si traderul mentine pozitia din obisnuinta, nu din strategie.
Resurse conexe
- Cei mai buni brokeri de actiuni
- Recenzii pentru Broker
- Comisioane de brokeraj → Comparatie rate de marja
De unde să începi
Dacă te gândești dacă un produs cu efect de levier se potrivește strategiei tale, întrebarea mai simplă este dacă produsul este permis în jurisdicția ta, în limitele plafonului de levier stabilit de regulatorul tău. Comparatia noastră broker arată levierul disponibil la fiecare broker și regulatorul care supraveghează contul, iar împreună îți indică ce este pe masă înainte să începi să dimensionezi pozițiile.
Intrebari frecvente despre avantajele si dezavantajele produselor cu efect de levier
Sunt produsele cu efect de levier potrivite pentru incepatori?
In general, nu. Profilul de risc este asimetric, costurile se acumuleaza in moduri subtile, iar riscul de „gap” este greu de evaluat pentru un trader nou. Un incepator este, de obicei, mai bine servit cu o pozitie fara levier, dimensionata la riscul corect per tranzactie, si sa adauge levier doar dupa ce disciplina de dimensionare a pozitiei este pusa la punct.
Cum functioneaza resetarea zilnica in practica?
La inchiderea fiecarui zile de tranzactionare, produsul leverage se reechilibreaza la multiplu-ul sau tinta fata de activul suport. Daca activul suport a crescut cu 1% in timpul zilei, un produs de 2× creste cu 2%. In ziua urmatoare, produsul porneste de la noul nivel, iar multiplu-ul de 2× se aplica acelui nivel. In timp, intr-o piata „choppy”, acest reset produce un randament sub 2× randamentul cumulativ al activului suport.
Care este diferenta dintre un ETF cu efect de levier si un CFD cu efect de levier?
Un ETF cu efect de levier este un fond tranzactionat la bursa, reglementat ca un fond, cu un prospect de informatii publicat si o reechilibrare zilnica. Un CFD cu efect de levier este un contract incheiat cu Brokerul, fara structura de fond si fara reechilibrare zilnica. Levierul CFD-ului este stabilit de cerinta de marja, nu de un obiectiv al fondului. Cele doua se comporta diferit in jurul dividendelor, actiunilor corporative si finantarii peste noapte.
Ar trebui sa folosesc un produs cu levier pentru venit?
Pentru majoritatea traderilor retail, nu. Costul de finantare pentru partea imprumutata este o piedica reala, iar venitul dintr-o pozitie cu levier este mai mic decat venitul dintr-o pozitie fara levier, dupa ce costul de finantare este scazut. Levierul amplifica randamentul din pret, nu randamentul (yield).
Pot pierde mai mult decat contul meu cu un produs cu efect de levier?
Cu un produs cu efect de levier care este finantat in numerar, raspunsul este nu. Produsul poate ajunge la zero, iar tu pierzi intreaga suma de bani investita, dar nu poti datora bani Brokerului. Cu un CFD cu efect de levier sau cu o pozitie in marja care poate deveni negativa, raspunsul este da. Brokerul poate solicita fonduri suplimentare, iar pozitia poate genera un sold sub zero intr-o piata in miscare rapida. Conteaza mecanica produsului.