Acesta nu este un sfat de investiții. Informațiile furnizate au doar scop educațional și informativ și nu constituie o recomandare de a cumpăra sau de a vinde vreun produs financiar.
Leverage, folosit cu grija, poate fi un instrument util pentru gestionarea datoriilor într-un portofoliu de actiuni. Investitorul imprumuta impotriva portofoliului pentru a finanta o datorie, iar investitorul mentine portofoliul investit. Trecerea de la un avantaj la altul consta in costul imprumutului, riscul unui margin call si potentialul ca leverage sa amplifice o scadere a pietei. Investitorul ar trebui sa inteleaga mecanismele si riscurile inainte de a folosi leverage pentru a gestiona datoriile.
Ce inseamna „gestionarea datoriilor cu ajutorul leverage-ului”
Expresia acopera mai multe scenarii. Primul scenariu este utilizarea unui credit in marja pentru a finanta o cumparare importanta, precum un avans la o casa, mentinand in acelasi timp portofoliul de actiuni investit. Al doilea scenariu este utilizarea unei pozitii cu leverage pentru a hedgea o datorie existenta, precum o pozitie short pe o actiune pe care investitorul o detine deja. Al treilea scenariu este utilizarea optiunilor pentru a genera venituri in raport cu o pozitie lunga pe actiuni, iar venitul este folosit pentru a plati o datorie.
Fiecare scenariu are un profil de risc diferit, iar fiecare scenariu necesita un nivel diferit de sofisticare. Investitorul ar trebui sa potriveasca scenariul cu expertiza sa si sa nu foloseasca leverage pentru un scenariu pe care nu il intelege.
Principalele avantaje
Primul avantaj este costul de oportunitate. Investitorul care vinde portofoliul de actiuni pentru a finanta o datorie renunta la randamentele viitoare ale portofoliului. Investitorul care utilizeaza leverage mentine portofoliul investit, iar investitorul capteaza randamentele viitoare. Schimbul functioneaza in favoarea investitorului atunci cand randamentele portofoliului sunt mai mari decat costul imprumutului.
Al doilea avantaj este eficienta fiscala. In unele jurisdictii, dobanda la un imprumut pe marja este deductibila fiscal, iar dobanda nu este impozitata pana cand pozitia este vanduta. Investitorul ar trebui sa verifice regulile fiscale locale si sa consulte un consilier fiscal inainte de a utiliza leverage pentru eficienta fiscala.
Al treilea avantaj este flexibilitatea. Imprumutul pe marja poate fi tras dupa cum este necesar, iar imprumutul poate fi rambursat oricand. Investitorul are control deplin asupra marimii imprumutului si asupra programului de rambursare. Flexibilitatea este utila pentru investitorii care au datorii neregulate, precum o renovare sau o factura fiscala.
Principalele dezavantaje
Primul dezavantaj este apelul în marja (margin call). Brokerul poate solicita fonduri suplimentare dacă valoarea portofoliului scade sub marja de mentinere. Investitorul care nu are fondurile suplimentare are portofoliul lichidat la cel mai prost moment posibil, iar investitorul realizeaza pierderea. Apelul in marja este principalul risc al utilizarii leverage, iar investitorul ar trebui sa pastreze un buffer de numerar pentru a evita apelul.
Al doilea dezavantaj este costul dobanzii. Creditul in marja percepe o rata a dobanzii, iar dobanda se plateste indiferent de performanta portofoliului. Investitorul care utilizeaza leverage plateste dobanda chiar si atunci cand portofoliul este pe minus, iar dobanda se adauga la pierdere. Costul dobanzii ar trebui comparat cu randamentul asteptat al portofoliului, iar leverage nu ar trebui folosit daca randamentul asteptat este mai mic decat costul dobanzii.
Al treilea dezavantaj este amplificarea pierderilor. Leverage-ul care produce un castig de 5 la suta pe o pozitie de 5:1 poate produce o pierdere de 5 la suta, iar pierderea poate fi mai mare decat castigul din cauza spread-ului, a comisionului si a taxei de finantare. Investitorul care utilizeaza leverage poate pierde mai mult decat depozitul initial.
Al patrulea dezavantaj este presiunea psihologica. Pozitia leverage poate fi stresanta, iar investitorul poate fi tentat sa vanda la momentul gresit. Investitorul care nu poate face fata presiunii nu ar trebui sa utilizeze leverage, iar investitorul ar trebui sa ia in considerare o pozitie mai mica sau o strategie diferita.
Cand leverage-ul are sens
Leverage-ul are sens atunci cand costul de imprumut este mai mic decat randamentul asteptat al portofoliului, cand investitorul are un fond de rezerva (cash buffer) pentru a acoperi un apel in marja si cand investitorul are un orizont de timp indelungat.
Leverage-ul nu are sens atunci cand costul de imprumut este mai mare decat randamentul asteptat al portofoliului, cand investitorul nu are un fond de rezerva (cash buffer) sau cand investitorul are un orizont de timp scurt. Leverage-ul nu are sens nici pentru investitorii care sunt aproape de pensionare, si nici pentru investitorii care nu isi permit sa piarda portofoliul.
Reguli de gestionare a riscului
Prima regula este sa dimensioneze imprumutul in functie de fluxul de numerar. Investitorul ar trebui sa aleaga o marime a imprumutului pe care o poate deservi cu fluxul de numerar din portofoliu sau din salariu. Imprumutul nu ar trebui dimensionat la maximul pe care il permite Broker-ul, iar imprumutul ar trebui dimensionat la un nivel pe care investitorul il poate deservi chiar si in caz de scadere a pietei.
A doua regula este sa pastreze un buffer de numerar. Investitorul ar trebui sa pastreze 6 pana la 12 luni de plati ale imprumutului in numerar, iar numerarul sa fie intr-un cont separat. Buffer-ul protejeaza investitorul impotriva unei margin call in timpul unei scaderi temporare a pietei si ii ofera timp investitorului sa completeze contul.
A treia regula este sa monitorizeze nivelul marjei. Investitorul ar trebui sa verifice nivelul marjei in mod regulat si sa seteze o alerta la 30 la suta peste marja de mentinere. Alerta ii ofera investitorului timp sa actioneze inainte ca Broker-ul sa emita o margin call.
Intrebari frecvente despre leverage si datorii
Pot deduce dobanda la un credit in marja? In unele jurisdictii, da. Investitorul ar trebui sa verifice regulile fiscale locale si sa consulte un consultant fiscal inainte de a folosi leverage pentru eficienta fiscala.
Care este, de obicei, rata dobanzii la un credit in marja? Rata depinde de Broker si de jurisdictie. Rata este de obicei cu 1 la suta pana la 3 la suta peste rata bancii centrale, iar rata poate fi mai mare pentru conturi mici. Investitorul ar trebui sa compare rata intre Brokeri.
Pot sa-mi pierd casa daca esueaza apelul in marja (margin call)? Creditul in marja este un credit cu regres, iar Brokerul poate urmari investitorul pentru diferenta daca imprumutul depaseste valoarea portofoliului. Investitorul nu ar trebui sa foloseasca leverage pentru o datorie pe care investitorul nu o poate onora, iar investitorul ar trebui sa pastreze un buffer de numerar.
Resurse conexe
- Cei mai buni Brokeri de actiuni
- Recenzii despre Brokeri
- Comisioane de brokeraj → Comparatie rate de marja
De unde sa incepi
Daca evaluezi utilizarea leverage pentru a gestiona obligatiile, cel mai util prim pas este sa calculezi costul imprumutului si randamentul asteptat al portofoliului si sa le compari intre ele. Comparatia noastra broker listeaza brokerii care ofera imprumuturi pe marja si ratele dobanzilor, care iti arata ce ofera brokerul inainte sa iei primul imprumut pe marja.