Acesta nu este un sfat de investiții. Informațiile furnizate au doar scop educațional și informativ și nu constituie o recomandare de a cumpăra sau de a vinde vreun produs financiar.
Produsele cu efect de levier implică mai multe riscuri distincte, iar riscurile sunt mai frecvente decât recompensele corespunzătoare. Lista de mai jos este ordonată după frecvență pentru traderii retail, iar ordinea este aproximativ ordinea în care riscurile îl prind pe trader. Un trader nou este cel mai probabil să fie prins de „daily reset drag”. Un trader experimentat este mai probabil să fie prins de riscul de „gap” sau de capcana comportamentală.
Tracțiunea de resetare zilnică
Tracțiunea de resetare zilnică este cel mai frecvent risc și cel mai insidios. Un produs cu efect de levier care vizează un multiplu zilnic al activului suport reechilibrează la închidere. Într-o piață laterală sau agitată, resetarea zilnică se compune într-un mod care produce un randament sub randamentul cumulativ al activului suport. Efectul este mic pe zi și mare pe parcursul săptămânilor.
Tracțiunea este cea mai pronunțată într-o piață laterală, cu volatilitate realizată ridicată. Rezultatul este o degradare lentă pe care traderul nu o vede în P&L-ul zilnic, dar care se acumulează în P&L-ul lunar. Un trader care deține un ETF S&P 500 cu levier 2× timp de un an într-o piață agitată poate obține un randament mult sub 2× randamentul activului suport, uneori negativ.
Riscul de decalaj (gap)
Riscul de decalaj este al doilea cel mai frecvent risc. Produsul este reechilibrat la închidere, dar traderul poate păstra poziția printr-un decalaj la următoarea deschidere. Un decalaj de 3% în jos pe activul suport produce o pierdere de 6% la un produs cu levier de 2×, înainte ca traderul să aibă șansa să reacționeze.
Riscul de decalaj este cel mai acut pe parcursul unui weekend, al unei sărbători sau al unui eveniment cunoscut. Traderul este expus decalajului pe toată perioada închisă, iar produsul cu levier amplifică decalajul. Soluția este să ieși din poziție înainte de un eveniment cunoscut sau să dimensionezi poziția în funcție de riscul de decalaj, nu în funcție de riscul zilnic.
Costul de finantare
Costul de finantare este al treilea cel mai frecvent risc. Un produs cu efect de levier detinut peste noapte plateste o rata de finantare pentru partea imprumutata. Rata este publicata pe pagina de produs a Broker-ului si se acumuleaza zilnic. Pentru o pozitie cu levier de 2×, costul de finantare este aproximativ jumatate din rata de marja a Broker-ului. Pe parcursul unui an, costul devine semnificativ.
Costul de finantare este cel mai frecvent motiv pentru care produsele cu efect de levier depasesc performanta activului suport pe termen lung. Costul nu este vizibil in P&L-ul zilnic, dar apare in randamentul de la finalul anului. Solutia este sa detii produsul pentru o perioada scurta, in care costul de finantare este mic.
Riscul de apel în marja
Riscul de apel în marja este al patrulea cel mai frecvent risc. Un produs cu efect de levier deținut în marja, nu ca o poziție integral finanțată, este supus unui apel în marja dacă poziția se mișcă împotriva traderului. Apelul în marja se declanșează la nivelul de marja de mentenanță, iar traderului i se cere să depună mai mulți bani, să închidă o parte din poziție sau ambele. Dacă traderul nu răspunde, Brokerul închide poziția la cel mai prost preț disponibil, fixează pierderea și percepe o taxă.
Riscul de apel în marja este cel mai acut într-o piață rapidă, unde poziția poate trece de nivelul apelului în marja înainte ca traderul să aibă șansa să reacționeze. Închiderea forțată fixează pierderea, iar recuperarea nu mai este posibilă din poziția închisă. Traderul rămâne cu un cont mai mic și cu o perspectivă mai proastă asupra pieței.
Soluția este să dimensionezi poziția la marja de mentenanță, nu la marja inițială. Un trader care dimensionează poziția doar la marja inițială nu are un tampon pentru un gap, iar gap-ul declanșează un apel în marja. Un trader care dimensionează poziția astfel încât să includă un gap de 20% are un tampon pentru majoritatea gap-urilor, iar apelul în marja este mai puțin probabil să se declanșeze.
Capcana comportamentala
Capcana comportamentala este al cincilea cel mai frecvent risc si cel mai greu de gestionat. Un trader care este pe plus la o pozitie cu efect de levier ezita sa ia profitul, deoarece randamentul pare prea mic pentru levier. Un trader care este pe minus la o pozitie cu efect de levier ezita sa accepte pierderea, deoarece pierderea pare prea mare pentru tranzactie. Rezultatul este o pozitie mentinuta prea mult in ambele directii, adesea cu traderul care adauga la pozitie in cel mai rau moment.
Capcana comportamentala este cel mai frecvent motiv pentru care pierderile mici devin pierderi mari. Traderul care inchide o pozitie cu efect de levier la stop, isi asuma pierderea si trece la urmatoarea tranzactie foloseste levierul corect. Traderul care muta stopul, adauga la pozitie si urmareste cum pierderea creste foloseste levierul incorect, iar acesta este cel expus la marea pierdere.
Solutia este sa stabilesti un obiectiv si un stop inainte ca tranzactia sa fie deschisa si sa le respecti atunci cand pretul le atinge. Disciplina este aceeasi ca si pentru o pozitie fara efect de levier, dar mizele sunt mai mari. Un trader care foloseste efect de levier ar trebui sa fie mai disciplinat, nu mai putin, iar disciplina este singura modalitate prin care levierul poate lucra in avantajul traderului.
Resurse conexe
- Cei mai buni Brokeri de actiuni
- Recenzii pentru Brokeri
- Comisioane de brokeraj → Comparatie rate de marja
De unde sa incepi
Daca evaluezi un produs cu efect de levier pentru portofoliul tau, cele mai utile caracteristici de comparat sunt raportul de levier, politica de resetare zilnica, costul de finantare si marja de mentinere. Comparatia noastra broker listeaza levierul disponibil la fiecare broker si regulatorul care supravegheaza contul, ceea ce iti arata impreuna cum arata costul si riscul inainte sa dimensionezi pozitia.