Cum Functioneaza Produsele Leverage in Tranzactionarea Actiunilor

Un produs cu efect de levier multiplică randamentul zilnic al unei acțiuni sau al unui indice subiacent. Randamentul pe termen lung este, de obicei, mai slab decât cel al activului subiacent, chiar și atunci când activul subiacent crește.

Dezvăluire

Acesta nu este un sfat de investiții. Informațiile furnizate au doar scop educațional și informativ și nu constituie o recomandare de a cumpăra sau de a vinde vreun produs financiar.

Versiunea in limba engleza a acestor avertismente privind riscurile este autoritativa. Traducerile sunt furnizate doar pentru comoditate.

Un produs cu efect de levier este un instrument financiar care genereaza un multiplu al randamentului zilnic al unui activ suport. Cea mai comuna forma este un leveraged ETF, adica un fond tranzactionat la bursa care detine un portofoliu de swap-uri sau contracte futures pentru a livra multiplu. Alte forme includ leveraged CFDs, leveraged warrants si futures pe o singura actiune. Mecanismele sunt similare in cadrul categoriei, iar costurile sunt diferite.

Resetarea zilnica

Un produs cu efect de levier urmareste un multiplu al randamentului zilnic, nu un multiplu al randamentului cumulativ. Diferenta este cel mai important lucru de inteles. Un ETF S&P 500 cu levier 2× urmareste sa livreze de doua ori randamentul zilnic al S&P 500, nu de doua ori randamentul anual. Pe parcursul unei singure zile, produsul este un 2× curat al S&P 500. Pe parcursul unei saptamani, a unei luni sau a unui an, produsul nu mai este un 2× curat al S&P 500, iar diferenta este sursa bine-cunoscutei „degradari a ETF-urilor cu levier”.

Degradarea este rezultatul rebalansarii zilnice. La inchiderea fiecarui zile de tranzactionare, produsul cu levier rebalanseaza la multiplu-ul sau tinta fata de activul suport. Daca S&P 500 a crescut cu 1% in timpul zilei, un produs 2× creste cu 2%. A doua zi, produsul porneste de la noul nivel, iar multiplu-ul 2× se aplica acelui nivel. Daca S&P 500 scade cu 1% in ziua urmatoare, produsul scade cu 2% fata de noul nivel, ceea ce reprezinta o suma in dolari usor mai mica decat 2% din nivelul de la ziua precedenta.

In timp, compunerea rebalansarii zilnice produce un randament care este sub 2× randamentul cumulativ al S&P 500. Efectul este mic intr-o piata aflata in trend, unde randamentele zilnice sunt in mare parte in aceeasi directie, si mare intr-o piata „zbarnaitoare”, unde randamentele zilnice se inverseaza frecvent. Un trader care detine un ETF S&P 500 cu levier 2× timp de un an intr-o piata zbarnaitoare poate obtine un randament mult sub 2× randamentul S&P 500, uneori chiar negativ.

Cum produsul livreaza multiplu

Un ETF cu levier livreaza multiplu zilnic printr-o combinatie de swap-uri si futures. Fondul incheie un acord de swap cu o contraparte (de obicei o banca mare), iar contrapartea plateste fondului randamentul zilnic al activului suport, inmultit cu factorul de levier. Fondul plateste contrapartei o rata de finantare, care este de obicei rata fondurilor federale plus un spread. Fondul detine numerarul, swap-ul si o cantitate mica de actiuni din activul suport pentru a urmari indicele.

Structura de swap este cea mai comuna si are doua riscuri principale. Primul este riscul de contraparte: daca contrapartea swap-ului intra in incapacitate de plata, fondul poate pierde valoarea swap-ului. Al doilea este costul de finantare: spread-ul pe care fondul il plateste contrapartei este un cost real si se acumuleaza zilnic. Costul de finantare este cel mai frecvent motiv pentru care ETF-urile cu levier tind sa depaseasca in mod nefavorabil performanta activului lor suport pe orizonturi lungi.

Un CFD cu levier livreaza multiplu printr-un cont in marja. Trandatorul depune o fractiune din marimea pozitiei ca marja, iar broker-ul imprumuta restul. Pozitia este evaluata la zi zilnic (marked to market), iar contul trader-ului este creditat sau debitat cu randamentul zilnic. Costul de finantare este platit pentru partea imprumutata, iar costul se acumuleaza zilnic.

Costurile

Primul cost este rata cheltuielilor (expense ratio). Un ETF cu efect de levier percepe o rată anuală a cheltuielilor, de obicei 0,5% până la 1,5%, care este mai mare decât cea a echivalentului fără levier. Rata cheltuielilor acoperă costurile de funcționare ale fondului, spread-ul contrapărții swap și comisionul administratorului fondului. Rata cheltuielilor este publicată în factsheet-ul fondului și reprezintă o frână reală asupra randamentului.

Al doilea cost este costul de finanțare. Pentru un ETF cu efect de levier, costul de finanțare este spread-ul contrapărții swap, care este inclus în randamentul fondului. Pentru un CFD cu efect de levier, costul de finanțare este rata de finanțare peste noapte a Broker-ului, publicată în pagina de produs a Broker-ului. Costul de finanțare se plătește zilnic și se capitalizează în timp.

Al treilea cost este spread-ul bid-ask. Un ETF cu efect de levier se tranzacționează la o bursă, iar spread-ul este diferența dintre prețul de cumpărare (bid) și prețul de vânzare (ask). Spread-ul este de obicei mai larg decât la echivalentul fără levier, deoarece fondul are mai puțină lichiditate. Spread-ul se plătește la fiecare tranzacție și este un cost real pentru traderii activi.

Al patrulea cost este eroarea de urmărire (tracking error). Un ETF cu efect de levier urmărește să livreze multiplu zilnic al activului suport, dar randamentul realizat este de obicei ușor diferit de cel țintă. Diferența este eroarea de urmărire (tracking error) și rezultă din costurile fondului, momentul reechilibrării și performanța contrapărții swap. Eroarea de urmărire este publicată în factsheet-ul fondului și reprezintă o frână reală asupra randamentului.

Cum sa folosesti produsele leverage

Un produs leverage este cel mai potrivit pentru o pozitie tactica pe termen scurt, in care traderul are o viziune directionala pentru cateva zile si doreste sa dimensioneze pozitia in functie de aceasta viziune. Traderul cumpara produsul leverage, il pastreaza pe durata asteptata si inchide pozitia. Resetarea zilnica nu este o piedica semnificativa pe parcursul catorva zile, iar costul de finantare este mic.

Un produs leverage este mai putin potrivit pentru un hold pe termen lung, in care traderul foloseste produsul ca investitie. Resetarea zilnica se compune intr-un mod care produce un randament sub cel al activului suport, iar costul de finantare este platit pentru intreaga perioada de detinere. Traderul ar fi mai bine sa detina produsul ne-leverage, sau un produs leverage pe termen lung care este conceput pentru buy-and-hold (cu o politica de rebalansare mai putin agresiva decat o rebalansare zilnica).

Un produs leverage este, de asemenea, util pentru hedging. O pozitie short intr-un produs invers 1× este o modalitate clara de a hedga un portofoliu long printr-o fereastra de risc cunoscuta. Costul este rata de finantare plus eroarea de urmarire (tracking error), care este de obicei mica pentru indicii majori.

Resurse conexe

De unde sa incepi

Daca evaluezi un produs cu efect de levier pentru portofoliul tau, cele mai utile caracteristici de comparat sunt raportul de levier, politica de resetare zilnica, costul de finantare si rata cheltuielilor (expense ratio). In comparatia de brokeri iti prezentam produsele cu efect de levier disponibile la fiecare broker si regulatorul care supravegheaza contul, astfel incat sa poti vedea dinainte cum arata costul si riscul inainte sa dimensionezi pozitia.