Efectul multiplicator: Cum sa iti valorifici investitiile in tranzactionarea actiunilor

Efectul multiplicator este matematica efectului de levier aplicat unui portofoliu: schimbari mici ale randamentului produc schimbari mari in averea finala. Efectul aceluiasi tip functioneaza si in sens invers.

Dezvăluire

Acesta nu este un sfat de investiții. Informațiile furnizate au doar scop educațional și informativ și nu constituie o recomandare de a cumpăra sau de a vinde vreun produs financiar.

Versiunea in limba engleza a acestor avertismente privind riscurile este autoritativa. Traducerile sunt furnizate doar pentru comoditate.

Efectul de multiplicare descrie modul in care efectul de levier se amplifica in timp. Un randament de 1% al unui portofoliu fara levier este un randament de 1%. Un randament de 1% al unui portofoliu cu un levier de 3×, mentinut timp de un an, ar produce un randament de 3%, dar numai daca nu exista efecte de compunere generate de resetarea zilnica, fara costuri de finantare si fara risc de decalaj. Realitatea este insa mai complicata, iar efectul de multiplicare este cel mai bine inteles ca un fapt mecanic pe termen lung, nu ca un slogan de marketing.

Matematica, pe scurt

Daca imprumutati 2 € pentru fiecare 1 € din capitalul dvs. propriu, expunerea dvs. efectiva este de 3 € pentru o cheltuiala de 1 €. Randamentul brut al pozitiei este de trei ori randamentul activului subiacent. Randamentul net al capitalului dvs. este, de asemenea, de trei ori randamentul activului subiacent, minus costul de finantare pentru cei 2 € imprumutati. Daca activul subiacent inregistreaza un randament de 5% pe parcursul unui an, iar costul de finantare este de 4% pentru suma imprumutata, randamentul net al capitalului dvs. este aproximativ 5% × 3 minus 4% × 2, adica 7% peste randamentul activului subiacent plus finantarea. Levierul amplifica atat castigul, cat si costul de carry.

Punctul de echilibru este simetric atunci cand finantarea este platita in numerar. Punctul de echilibru este asimetric atunci cand finantarea este platita printr-un imprumut suplimentar, deoarece raportul de levier deriva pe masura ce pozitia se modifica. Majoritatea brokerilor platesc finantarea in numerar, nu prin imprumuturi suplimentare, ceea ce este modelul mai curat.

De ce unii traderi apeleaza la multiplicator

Cea mai frecventa cauza este marimea contului. Un cont de 10.000 € care isi propune un randament anual de 10% face 1.000 €. Acelasi cont cu 3× leverage, la un randament brut de 10%, face 3.000 € minus finantarea. Randamentul obtinut prin leverage este mai relevant in raport cu timpul si efortul pe care traderul le depune. Aceeasi logica ii motiveaza pe traderi sa foloseasca leverage pe conturi mici, unde randamentul fara leverage pare prea mic ca sa justifice munca.

A doua cauza este viteza. Un randament anual de 5% compus pe 20 de ani produce un multiplu de 2,65×. Un randament anual de 15% compus pe 20 de ani produce un multiplu de 16,4×. Compunerea randamentelor este povestea pe termen lung, iar leverage este o modalitate de a ajunge la o rata de compunere mai mare, cu costul unui risc de drawdown mai ridicat.

A treia cauza este accesul. Un trader care isi doreste expunere catre o piata straina, un anumit sector sau o actiune cu pret ridicat poate folosi un produs cu leverage pentru a obtine aceasta expunere ieftin, fara sa finanteze integral valoarea notionala in numerar.

De ce multiplicatorul poate distruge un cont

Aritmetica identica care transforma un randament brut de 30% intr-un randament net de 90% transforma, de asemenea, o pierdere de 30% intr-o pierdere de 90%. O pierdere de 90% este mai greu de recuperat decat o pierdere de 30%. Un drawdown de 30% necesita un castig de 43% pentru a fi recuperat. Un drawdown de 90% necesita un castig de 900% pentru a fi recuperat. Majoritatea traderilor care inregistreaza un drawdown de 90% pe o pozitie folosind levier nu au capitalul sau apetitul de risc necesar pentru a adauga fondurile cerute pentru recuperare.

Celalalt mod de esec este „gap”-ul. Produsele cu levier sunt reechilibrate la inchidere. Un gap in jos la urmatoarea deschidere poate produce o pierdere mai mare decat ar sugera multiplicatorul zilnic, deoarece produsul nu a avut sansa sa se reechilibreze in timpul gap-ului. Rezultatul este un drawdown brusc care nu se potriveste cu stop-ul traderului si care genereaza un margin call in cel mai rau moment.

Cum sa folosesti multiplicatorul in mod deliberat

O disciplina utila este sa definesti marimea pozitiei in functie de riscul in dolari al tranzactiei, nu de raportul de leverage. Riscul in dolari este distanta de la intrare pana la stop, inmultita cu numarul de actiuni. Daca riscul in dolari este 1% din cont, tranzactia are dimensiunea potrivita indiferent daca leverage este 1,5× sau 5×. Valoarea leverage este rezultatul dimensionarii pozitiei, nu un input.

O a doua disciplina este sa separi folosirea leverage de alegerea strategiei. O strategie tactica pe termen scurt cu un stop strans este un candidat bun pentru leverage, deoarece riscul este limitat. O strategie pe termen lung de tip buy-and-hold este un candidat slab, deoarece randamentul neleveraged este de obicei suficient, iar costul de carry se plateste pentru mult timp.

O a treia disciplina este sa urmaresti costul de finantare ca pe o cheltuiala reala. O rata anuala de finantare de 4% pentru o pozitie leverage de 3× este aproximativ 8% din capitalul subiacent pe an. Acesta este un obstacol substantial pentru randament si este usor de ignorat deoarece se plateste zilnic si este prezentat ca o taxa mica, de tip „per noapte”.

Resurse conexe

De unde să începi

Dacă alegi un broker pentru tranzacții cu actiuni folosind efect de levier, cele mai importante caracteristici sunt plafonul de levier, rata marjei, instrumentele eligibile și politica privind apelul în marjă. Comparatia noastră broker le detaliază pe fiecare broker și pe fiecare jurisdicție, astfel încât să vezi ce este disponibil în țara ta de reședință.

Intrebari frecvente despre efectul de multiplicare

Efectul de multiplicare se compune în timp?

Da, asupra randamentului brut. Randamentul net se compune și el, dar este redus de costul de finanțare, de „daily reset drag” (efectul de reset zilnic) la produsele cu levier și de eroarea de urmărire. Efectul compus pe un orizont de mai mulți ani este principalul motiv pentru care produsele cu levier depășesc performanțele benchmark-urilor nelevierate în piețe stabile sau „choppy” (cu fluctuații).

Care este un nivel bun de levier de pornire pentru un cont nou?

Pentru un cont nou, cea mai comună regulă este să dimensionezi poziția astfel încât riscul în dolari la stop să fie de 1% din cont. Valoarea levierului este cea care este necesară pentru a genera acel nivel de risc. Pentru majoritatea noilor traderi, asta duce la un levier între 1× și 2×, ceea ce este mult sub maximul brokerului.

Efectul de multiplicare poate funcționa în ambele direcții?

Da, și acesta este riscul central. Un câștig de 5% pe o poziție cu levier de 3× înseamnă un câștig de 15% asupra capitalului. O pierdere de 5% înseamnă o pierdere de 15%. Asimetria apare doar atunci când finanțarea este plătită din fonduri împrumutate, nu din numerar, lucru pe care majoritatea brokerilor îl evită.

Cum interactioneaza efectul de multiplicare cu diversificarea?

Acesta amplifica volatilitatea portofoliului fara sa schimbe diversificarea de baza. Un portofoliu cu 3× efect de levier format din 30 de actiuni are aceeasi structura de corelatie ca si portofoliul fara levier, dar cu o volatilitate de trei ori mai mare. Levierul nu diversifica pozitia.

Ar trebui să îmi dimensionez poziția în dolari sau în acțiuni?

În dolari, întotdeauna. Riscul în dolari la stop este inputul. Numărul de acțiuni este outputul. Dimensionarea în acțiuni duce la un risc inconsistent între tranzacții. Dimensionarea în dolari menține riscul per tranzacție constant, ceea ce este disciplina care îi permite traderului să supraviețuiască suficient de mult pentru a avea dreptate.